4.589 cazuri Cazurile de COVID variantă XFG au sărit la 4.589 în septembrie, spitalizările la 4.939 20,1059 lei/€ Cursul BNM: euro la 20,1059 lei, dolar la 17,9822 lei, stabil față de ieri 90.000 lei/lună Șeful ANRE câștigă 90.000 lei/lună după reducerea voluntară de 25% 51 voturi CC examinează legea von Hebel: pragul de 51 de voturi a permis numirea
Nicușor Dan: România este pregătită de unirea cu Moldova, dacă cetățenii o vor

România este pregătită pentru unirea cu Republica Moldova, dacă și când vor dori cetățenii de peste Prut. Declarația a fost făcută de președintele Nicușor Dan pentru televiziunea poloneză TVP World, transmite euronews.ro.

Foto: președinte.md

Nicușor Dan, președintele României: „Desigur, avem istorie comună, avem cultură comună, dar Moldova este acum stat independent. În interiorul Moldovei, o treime din populație vrea să se reunească cu România, o treime din populație este cumva prorusă, iar cealaltă parte, mijlocul, vrea să păstreze Moldova așa cum este, ca stat independent. Așadar, eu, ca președinte al României, trebuie să respect decizia cetățeanului. Dacă nu, după cum știți, în 1918 a avut loc uniunea dintre România și Moldova, iar în 2018 a avut loc o ședință a parlamentului român, iar parlamentul român, prin unanimitate, a spus că atunci când, dacă în timp la un moment dat, Moldova va dori să se alăture României, România va fi pregătită. Deci acesta este răspunsul.

- Deci România este pregătită?

- Da.”

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, despre unirea Republicii Moldova cu România: Voința popoarelor este cea care prevelează

Invitat în emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a afirmat că „schimbarea frontierelor în Europa nu se poate face decât prin voința popoarelor”, iar acest lucru este prevăzut prin acordurile de la Helsinki. „A fost respectat chiar și în timpul Războiului Rece, între Tratatul de la Varșovia și Alianța Nord-Atlantică, până în anul 2014 când a fost încălcat prin folosirea forței în Ucraina”.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: „Faptul că popoarele sunt cele care decid. Ce avem acum: o identitate culturală istorică, un stat România în care printr-un act violent, agresiv, s-a creat această separație. În egală măsură - și România nu este străină de aceste eforturi - și după un proces electoral, Republica Moldova a rămas atașată valorilor europene, valorilor democratice. Și asta este un semnal de comuniune.

Până la urmă, decident este poporul. Așa cum spunea și Maia Sandu, în mod evident, o consultare referendară, populară, în legătură cu acest subiect concret poate deschide mecanismul de unire. Premisele există, fără doar și poate, dar voința popoarelor este cea care prevelează.”

Fostul ministru de Externe a explicat că prin aderarea cât mai rapidă a Republicii Moldova la UE, „deznodământul legat de unire poate fi mai plauzibil”.

Politologul Marius Ghincea: „Am dubii că Guvernul român ar avea capacitatea de a absorbi și de a ridica nivelul Republicii Moldova până la un grad acceptabil”

La rândul său, politologul Marius Ghincea, cercetător postdoctoral la Universitatea ETH Zurich, a reamintit că în Republica Moldova nu există un curent majoritar în favoarea unirii cu România.

Marius Ghincea, politolog: „În acest moment, știm că în Republica Moldova nu există o majoritate în favoarea unei uniri cu România și eu aș avea dubii că România ar avea capacitatea de absorbi Republica Moldova peste noapte fără niște costuri semnificative. Ne amintim cât a costat Germania reintegrarea Germaniei de Est în Republica federală la sfârșitul Războiului Rece.

Nici până în acest moment nu există convergență reală la nivel economic, social și politic între Germania de Est și Germania de Vest”, a afrmat politologul.

Marius Ghincea, politolog: „Și istoria noastră din interbelic, în 1918, când avem unificarea națională - Transilvania, Banatul, Bucovina, Basarabia care intră în componența României Mari și unde Guvernul României se dovedește a fi din multe puncte de vedere incapabil să integreze și să omogenizeze acest teritoriu național care duc ulterior la toate crizele economice, politice, structurale care definesc anii '30.

Faptul că Basarabia este lăsată în urmă în anii '30 este rezultatul incapacității Guvernului din acea perioadă. Eu am dubii că în acest moment Guvernul român ar avea capacitatea de a absorbi și de a ridica nivelul Republicii Moldova până la un grad acceptabil.”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, în ianuarie 2026, într-un interviu, că dacă s-ar organiza un referendum privind unirea dintre R. Moldova și România, aceasta ar vota da.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a comentat declarația președintei. „Maia Sandu va vota unirea nu de dragul unui ideal, ci din iubirea egoistă de sine. Și cu gândul la propriul viitor. Iar de Constituție nici nu mai spunem nimic, pentru Maia Sandu Constituția moldovenească nu este un document cu autoritate, chiar dacă a depus jurământul pe Legea Supremă de 2 ori”, a menționat fostul șef de stat.

La rândul său, juristul Iurie Mărgineanu a declarat că în spațiul public se discută despre posibila cumpărare a voturilor unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova pentru a susține unirea cu România, fapt care, în opinia sa, ridică riscuri serioase pentru suveranitatea statului și respectarea Constituției. „Se spune că astfel Moldova ar deveni parte a NATO și UE”, a scris avocatul pe rețele.

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) califică declarația președintei Maia Sandu, care a mărturisit că, dacă s-ar organiza un referendum privind unirea dintre R. Moldova și România, ar vota pentru, drept „o luare de poziție ambiguă, lipsită de consecințe  politice concrete”. „Constatăm cu stupoare insistența cu care președinta RM transmite periodic mesaje alarmiste societății privind pretinsa nefuncționalitate a statului. De-a lungul timpului, Maia Sandu s-a poziționat succesiv pentru rescrierea Constituției, pentru reformarea „de la zero” a instituțiilor statului și, mai nou, pentru evocarea unirii cu România ca posibilă soluție. Acest șir de declarații reprezintă, în esență, o asumare publică a eșecului guvernării PAS”, se menționează în declarația remisă de PLDM.

Alianța pentru Unirea Românilor a salutat declarația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a afirmat că ar „vota pentru Reunirea cu România” dacă s-ar organiza un referendum pe această temă. Potrivit AUR, Maia Sandu „deține întreaga putere în Republica Moldova” și ar putea organiza un referendum național sau un vot în Parlamentul de la Chișinău pe această temă.

Integrarea europeană a Republicii Moldova constituie „una din căile de a fi împreună”, a declarat, joi, președintele Nicușor Dan, în cadrul primului său discurs anual de politică externă susținut la reuniunea cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.

Fostul președinte al României Traian Băsescu a spus că declarația Maiei Sandu privind un referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România a fost „imprudentă”, argumentând că afirmațiile au stârnit furia opoziției într-un moment dificil pentru țara sa. „Noi știm că ar vrea unirea, dar când are război la graniță, cu rușii gata să facă orice, putea să fie prudentă”, a spus Băsescu.

Europarlamentara Diana Șoșoacă, prin parlamentarii săi din Parlament, a depus un proiect de lege privind unirea României cu Republica Moldova.


Pub