„În esență, ce s-a întâmplat din partea noastră și ce am văzut noi la agenție? Trebuie să precizăm că, din cele peste 400 de servicii publice, circa 220 se află în gestiunea agenției, într-o formă sau alta. Eventual, putem să discutăm despre acest lucru.

Am început, într-adevăr, să primim o serie de mesaje din partea cetățenilor, care apelau la serviciul de suport și ne spuneau: „Uite, eu nu am accesat actele de stare civilă. Ceva nu este în regulă”.

Echipa noastră de operațiuni, pentru că avem o astfel de echipă, a ridicat radarul, a devenit vigilentă și a observat că numărul acestor solicitări este în creștere. Am făcut o serie de interpelări și am verificat dacă nu este vorba despre o actualizare de sistem. Uneori se mai întâmplă să existe o actualizare de sistem în timpul nopții, iar în unele cazuri poate apărea o configurare greșită, care face ca și această interogare să fie jurnalizată.

Am văzut, la un moment dat, că nu era vorba despre acest lucru. Astfel, vineri dimineață, la ora 11:20, echipa noastră a înregistrat incidentul în sistem. Din punct de vedere operațional, AGE, în calitate de operator critic esențial, are un registru al incidentelor și un protocol tehnic pentru gestionarea acestora.

Incidentul a fost înregistrat oficial. Colegii s-au sesizat, au început să analizeze accesările și am observat ceva ce nici sistemele noastre interne de monitorizare, nici cele externe ale altor instituții nu semnalaseră și nu detectaseră. Era un trafic care părea, într-adevăr, straniu, ciudat. Vorbim despre 11 milioane de accesări.

O să explic. Am început să ne uităm în urmă pentru a înțelege ce s-a întâmplat și de unde provenea acest trafic.

Cetățenii ne trimiteau mesaje și ne întrebau: „Dar de ce noaptea? Eu noaptea nu am solicitat servicii”. Am început să verificăm ce s-a întâmplat în acele ore și am observat că existau interpelări și un trafic masiv pe o serie de servicii. Atunci, colegii mei au spus: „Stați, ceva nu este în regulă aici. Ceva nu funcționează”.

Mesajul transmis în interiorul echipei a fost: „Se pare că avem harvesting, adică extrageri de date. Nu suntem siguri, dar suntem preocupați”.

Imediat a fost convocată echipa. Aceasta a decis să limiteze traficul din interior și să restricționeze accesul la serviciile respective. Noi ne-am convocat și am decis să ridicăm, la nivel intern, starea de criză și de alertă, pentru că simplul fapt că am observat un trafic masiv pe timp de noapte era un motiv suficient de îngrijorare. Iar dacă aveam suspiciuni rezonabile că sunt extrase date, însemna că trebuia să acționăm.

Am urmat protocolul: ne-am uitat, am blocat accesul, am alertat Agenția pentru Securitate Cibernetică, iar ulterior am alertat și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică. Am început să investigăm și să verificăm atent toate serviciile. Am mai observat o serie de interpelări care păreau să fie în curs și care vizau un alt serviciu public.

Am analizat situația și am văzut că ceva ni se părea ciudat. Trebuie însă să înțelegem că natura acestui tip de extragere poate fi observată exact în momentul în care are loc, dacă este analizată și jurnalizată direct. Decizia a fost dură, a fost una complicată, dar ne-am asumat-o: am spus că blocăm.

Decizia a fost dură, complicată, dar ne-am asumat-o. Am spus că blocăm accesul, pentru că, atunci când ne uitam din nou la ecran, colegii ne spuneau: „Uite, credem că datele continuă să fie extrase chiar și acum. Are loc o extragere activă de date”.

Nu este ca în filme, unde vezi cum zboară cifrele verzi pe ecran”, a spus Nicoleta Colomeeț.

Fosta șefă de la AGE a fost întrebată dacă există un protocol prin care să fie anunțate persoanele ale căror date au fost afectate de această scurgere de informații

„Da. Legea prevede că trebuie să informezi persoanele vizate despre ce date au fost scurse și în ce mod, cu excepția cazului în care informarea ar necesita un efort disproporționat. Dacă informarea individuală presupune un efort disproporționat, operatorul este obligat să facă un anunț public și să asigure o informare astfel încât persoanele vizate să afle despre incident și să fie alertate la timp.

Este vorba despre o investigație în curs. Au fost afectate o serie de servicii și au fost exploatate mai multe vulnerabilități în lanț. Rapoartele noastre preliminare, care urmează încă să fie corelate la nivel interinstituțional, indică un atac destul de sofisticat.

În aproape doi ani de când sunt eu aici, nu am observat un astfel de atac. Am avut trafic, tentative de atac, tentative blocate și eșuate. S-au întâmplat foarte multe lucruri. Aveam chiar un raport intern potrivit căruia am înregistrat 40 de incidente, niciunul dintre ele critic. Însă ceea ce am observat de această dată a fost un atac de amploare”, a explicat ultima.

La ce ar trebui să ne mai pregătim după acest incident, a mai fost întrebată fosta șefă de la AGE.

„În primul rând, trebuie să înțelegem că nu au fost scurse identități complete, ci seturi de date conexe, din diverse categorii. Este vorba despre mai multe grupuri de seturi de date asociate unui IDNP. De exemplu, un set de date poate conține IDNP-ul, numele și prenumele, iar un altul poate include IDNP-ul, numele, prenumele și numărul de telefon.

Colegii noștri analizează aceste date, iar pentru asta este nevoie de o capacitate mare de procesare și de o analiză corectă, astfel încât să putem stabili impactul exact și să înțelegem ce informații au fost expuse. De exemplu, pentru un anumit număr de IDNP-uri, setul de date arată într-un fel, iar pentru altele poate arăta diferit.

Ce se poate întâmpla? Există diverse riscuri: aceste date, din păcate, pot ajunge să fie vândute sau pot fi combinate cu alte seturi de date care există deja în spațiul public.

Unul dintre riscurile majore discutate și pe care îl înțelegem este cel de inginerie socială. Cineva poate pretinde că este o altă persoană.

Există și alte riscuri de acest tip, care se pot materializa în timp și nu neapărat vor fi exploatate imedia”, a mai spus Nicoleta Colomeeț.

Aproximativ un milion de IDNP-uri au fost vizate în tentative de extragere a datelor personale în urma atacului cibernetic asupra sistemelor guvernamentale, iar date aferente la circa 750.000 de IDNP-uri ar fi fost extrase. Informațiile vizate includ date de identificare, informații despre familie, pensii, prestații sociale, permise de conducere și date financiare.

Directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, a fost înlocuită la șefia instituției cu Artiom Cociu, după atacul cibernetic. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, în debutul ședinței Guvernului din 28 octombrie.

Nicoleta Colomeeț a calificat incidentul drept grav și a menționat că impactul acestuia continuă să fie analizat.

În context, prim-ministrul a declarat că în atacurile cibernetice coordonate, care au vizat țara noastră, ar fi implicați „unii actori statali străini”. „Au fost extrase date - cel puțin un element de date - numele, prenumele, anul nașterii. Atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii digitale și au automatizat extragerea informațiilor. Sunt vizate nu doar datele cetățenilor, ci și infrastructura digitală a statului”, a precizat prim-ministrul.

Totodată, Comisia Electorală Centrală a afirmat că sistemele informaționale electorale nu au fost afectate, iar datele alegătorilor sunt în siguranță.

La rândul său, Agenția de Guvernare Electronică a dezactivat temporar autentificarea în MPass prin opțiunea în doi pași și aplicația EVOSign, pentru verificări suplimentare de securitate.

Cu o zi înainte, Vasile Tofan a făcut și primul comentariu public despre incident. „Ne-am asigurat că pentru serviciile critice - circa 82 de servicii, au fost monitorizare, unde e posibil au fost reparate, acolo unde încă nu suntem gata să le readucem în life, ele sunt închise pentru moment”, a declarat prim-ministrul, adăugând că inteligența artificială a identificat vulnerabilitățile care au permis atacul.

Demiterea șefei Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, nu poate fi decisă înainte de finalizarea investigației interne privind atacul, a declarat atunci deputatul Dorian Istrati.

Centrul Național pentru Protecția Consumatorilor (CNPC) a avertizat asupra riscului unor tentative de escrocherie și de utilizare abuzivă a datelor personale, după recentul atac cibernetic care a dus la extragerea informațiilor asociate cu circa 750.000 de IDNP-uri.

În acest context, cetățenii au fost îndemnați să nu divulge parole, coduri de autentificare sau alte date confidențiale la telefon ori prin mesaje, după atacul cibernetic de amploare care a vizat serviciile publice digitale din Republica Moldova.

Cetățenii pot verifica în aplicația EVO dacă datele lor personale au fost accesate. În istoric pot vedea ce instituții le-au consultat datele, când și în ce scop.

Un atac cibernetic care viza obținerea neautorizată a datelor cu caracter personal a fost stopat de autorități pe 23 octombrie, după ce a vizat mai multe servicii publice digitale ale statului. În timpul incidentului, au fost înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare. Investigația continuă.

Președinta Maia Sandu va convoca, pentru zilele următoare, o ședință a Consiliului Național de Securitate, pentru a evalua atacul cibernetic de amploare cu care se confruntă Republica Moldova și a stabili măsurile de răspuns, anunță instituția prezidențială.

Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că vor fi organizate audieri parlamentare pentru a clarifica circumstanțele furtului datelor a aproximativ 750 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova și pentru a stabili ce instituție poartă responsabilitatea pentru incident.

Parlamentul va desfășura audieri cu ușile închise în legătură cu atacul cibernetic și scurgerea datelor personale ale aproximativ 750.000 de cetățeni. Ședința este programată pentru miercuri, 4 noiembrie, începând cu ora 09:00.

---