Războiul, care se extinde cu o viteză alarmantă, implică deja direct cel puțin 11 țări, perturbă fluxurile globale de petrol și gaze și zguduie piețele financiare internaționale. Ceea ce a început ca o operațiune militară țintită s-a transformat într-una dintre cele mai ample confruntări regionale din ultimele decenii.

Președintele Trump a declarat luni că operațiunea americană - denumită „Operation Epic Fury” - este planificată să dureze între patru și cinci săptămâni. Oficialii avertizează că, în acest interval, conflictul are un potențial semnificativ de extindere.

Orientul Mijlociu abia ieșise din doi ani de război aproape neîntrerupt în Israel, Gaza, Liban și Yemen. Un armistițiu intermediat de SUA în octombrie adusese o liniște relativă.

Acel calm fragil a fost acum spulberată.

Iranul avertizase anterior că orice atac asupra teritoriului său va declanșa represalii nu doar împotriva Israelului, ci și împotriva bazelor americane din Golf și Irak. 

Iranul a lansat valuri de rachete balistice și drone către Israel, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit și Qatar. De asemenea, a lovit regiunea kurdă din Irak, considerată apropiată de SUA și Israel. Milițiile pro-iraniene au atacat baze americane din Irak, iar susținătorii acestora au încercat să ia cu asalt complexul ambasadei SUA din Bagdad.

În a doua zi a războiului, Iranul și-a extins atacurile asupra Arabiei Saudite și Omanului - țară care jucase un rol-cheie în medierea negocierilor nucleare dintre Teheran și administrația Trump.

Luni, resturi provenite de la două drone iraniene au lovit o rafinărie Aramco din Arabia Saudită - primul atac de acest tip asupra infrastructurii petroliere saudite din 2019.

Qatarul, un alt mediator important între Teheran și Washington, a anunțat că a doborât două avioane de vânătoare iraniene și a condamnat „vizarea iresponsabilă și imprudentă” a teritoriului său.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a insistat că Iranul nu este în război cu întreaga regiune, ci vizează doar Israelul și bazele militare americane.

Cu toate acestea, drone și rachete iraniene au lovit mai multe ținte civile din Golf, inclusiv zone turistice din Dubai, evidențiind o discrepanță între declarațiile oficiale și realitatea din teren.

Potrivit unor surse diplomatice arabe, această diferență determină mai multe state din regiune să ia în calcul intrarea directă în război și lansarea de atacuri împotriva Iranului, au declarat surse arabe pentru Axios.

Pe lângă confruntările militare directe, Iranul încearcă să lovească comerțul maritim. Teheranul a amenințat că va închide Strâmtoarea Ormuz - rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial - promițând că va incendia orice navă care o traversează.

Marina americană ar fi scufundat mai multe nave iraniene, iar oficialii americani susțin că aprovizionarea globală cu petrol rămâne stabilă. Totuși, perturbările au redus exporturile, iar suspendarea producției de gaz natural lichefiat de către Qatar a dus luni la creșteri semnificative ale prețurilor energiei.

Duminică noaptea, Hezbollah a intrat oficial în război, lansând rachete și drone asupra Israelului și deschizând un nou front la granița cu Libanul.

Israelul a răspuns cu lovituri aeriene masive în Liban, inclusiv la Beirut, ucigând mai mulți comandanți de rang înalt ai Hezbollah.

Deși slăbit de ani de atacuri israeliene, Hezbollah rămâne cel mai puternic aliat regional al Iranului. Decizia sa de a intra în conflict fusese una dintre marile necunoscute pentru serviciile de informații americane și israeliene. Până acum, atacurile sale au fost limitate și în mare parte interceptate de sistemele de apărare israeliene.

„Toți membrii Hezbollah sunt acum ținte”, a avertizat un oficial israelian din domeniul apărării.

Într-o evoluție remarcabilă, guvernul libanez a votat luni interzicerea oricărei activități militare a Hezbollah pe teritoriul Libanului. Premierul Nawaf Salam a cerut grupării să își predea imediat armele.

Conflictul a ajuns și în Europa după ce drone au lovit baza Royal Air Force a Marii Britanii de la Akrotiri, în Cipru.

Presa cipriotă a relatat că toate indiciile arată că dronele au fost lansate din Liban de către Hezbollah, legând direct atacul de implicarea grupării în război.

Ciprul, care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, a fost nevoit să amâne un summit ministerial programat. Grecia a anunțat trimiterea a două fregate și a două avioane de vânătoare pentru a sprijini apărarea insulei.

Marea Britanie Franța și Germania au semnalat că ar putea deveni mai activ implicate. Într-o declarație comună, liderii celor trei țări au afirmat că sunt pregătiți să „ia măsuri pentru a ne apăra interesele și pe cele ale aliaților noștri din regiune”, inclusiv prin sprijinirea unor acțiuni defensive proporționale menite să distrugă capacitățile Iranului de lansare a rachetelor și dronelor.

Premierul britanic Keir Starmer a anunțat că va permite SUA să utilizeze baze aeriene britanice - din Regatul Unit, Cipru sau Diego Garcia - pentru a lansa atacuri asupra depozitelor și lansatoarelor iraniene.

Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, nu au intrat încă oficial în conflict, dar au indicat că se pregătesc să o facă. Implicarea lor ar putea extinde și mai mult aria confruntărilor.

Efectele războiului sunt resimțite deja și în SUA.

FBI și Departamentul pentru Securitate Internă au plasat echipele antiteroriste în stare de alertă ridicată. Un buletin DHS avertizează asupra unui „mediu de amenințare crescut”, inclusiv posibile atacuri teroriste și atacuri cibernetice ale unor grupuri pro-iraniene.

Securitatea la Capitoliu a fost intensificată, iar în Austin, autoritățile investighează un atac armat în masă ca posibil act de terorism legat de conflict.

Cu luptele extinzându-se peste granițe, amenințând infrastructura energetică globală și atrăgând tot mai multe țări, direcția războiului rămâne incertă, însă pare să ia amploare.

---