Sintagma „cât mai curând posibil” a fost eliminată din proiectul de concluzii pregătit pentru summitul Consiliului European din 15-16 octombrie, potrivit publicației European Pravda. Modificarea a fost semnalată joi, la Bruxelles, după ce un corespondent al publicației a comparat versiunile documentului din 13 și 14 octombrie. 

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană cuprind 33 de capitole, organizate în șase grupuri tematice, numite și clustere. Acestea reunesc reformele juridice și instituționale pe care Ucraina trebuie să le adopte și să le pună în aplicare pentru a deveni stat membru al blocului comunitar. 

Până în prezent, Ucraina și Republica Moldova au deschis Clusterul 1, dedicat principiilor fundamentale, la 15 iunie, și Clusterul 6, privind relațiile externe, la 14 iulie. Grupurile 2 și 3 au fost deschise marți, 13 octombrie, după ce Ungaria și-a retras veto-ul care blocase de mai mult timp avansarea negocierilor pentru Ucraina. 

Parcursurile europene ale celor două țări rămân strâns legate, iar orice decizie privind aderarea lor necesită sprijinul unanim al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Ce s-a schimbat în proiectul de concluzii al summitului 

Formularea mai moderată apare în contextul în care Irlanda, țara care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a anunțat că își propune să deschidă cele două grupuri de negociere rămase pentru Ucraina până la sfârșitul anului 2026. 

Este vorba despre Clusterul 4, care vizează agenda verde și conectivitatea durabilă, și Clusterul 5, dedicat resurselor, agriculturii și coeziunii. 

În versiunea proiectului din 13 octombrie, paragraful referitor la Ucraina preciza că liderii europeni așteaptă cu interes deschiderea tuturor grupurilor de negociere rămase „cât mai curând posibil”, în conformitate cu abordarea Uniunii bazată pe merite.

Versiunea actualizată păstrează așteptarea ca negocierile să avanseze în funcție de meritele și progresele fiecărei țări candidate, dar elimină orice referire explicită la momentul în care ar trebui deschise grupurile rămase. 

Aceeași modificare a fost introdusă și în paragraful separat referitor la Republica Moldova. Și în cazul acesteia a fost eliminată formularea care solicita deschiderea cât mai rapidă a grupurilor de negociere rămase.

Negocierile au fost deblocate după luni de stagnare 

Potrivit European Pravda, ambele paragrafe din proiectul de concluzii salută în continuare desfășurarea conferințelor interguvernamentale de marți, 13 octombrie, în cadrul cărora au fost deschise grupurile 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova. 

Decizia a venit după luni de stagnare, provocate de opoziția Ungariei față de avansarea negocierilor cu Ucraina. 

Deblocarea procesului a fost posibilă după ce parlamentul ucrainean, Rada Supremă, a adoptat amendamente care extind drepturile la educație ale minorităților naționale și introduc un statut special pentru școlile secundare generale care deservesc aceste comunități. 

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a salutat măsura într-o declarație, afirmând că amendamentele vor facilita în mod semnificativ folosirea limbii materne de către copiii maghiari din regiunea Transcarpatia, din vestul Ucrainei. 

La câteva ore după adoptarea legii de către parlamentul ucrainean, Ungaria și-a retras veto-ul, permițând reluarea negocierilor de aderare. 

„Pot confirma că toate statele membre ale UE au convenit să deschidă grupurile 2 și 3 pentru Ucraina și Moldova”, a declarat luni, 12 octombrie, ministrul de stat irlandez pentru Afaceri Europene și Apărare, Thomas Byrne. El a descris ziua de 13 octombrie drept o nouă „Super Marți” pentru țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană. 

În paralel, Comisia Europeană a propus anterior limitarea accesului Ucrainei la subvențiile agricole ale UE și la piețele pentru produsele sensibile chiar și după aderare. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, a respins propunerea marți, 5 octombrie, afirmând că Kievul nu poate accepta restricții permanente.

Veto-ul Ungariei a blocat negocierile timp de luni de zile 

Cererea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană a fost blocată în repetate rânduri în timpul mandatului fostului lider ungar Viktor Orbán. Înfrângerea acestuia în fața lui Magyar, în aprilie, a fost urmată de schimbări în poziția Budapestei, iar negocierile au putut fi reluate. 

Cu toate acestea, poziția diplomatică a lui Magyar față de Ucraina a continuat să se schimbe, iar oficialii ucraineni au comparat în mai multe rânduri abordarea sa cu cea a lui Orban. 

În iunie, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky și Magyar au încheiat ceea ce premierul ungar a descris drept un „acord istoric”. Documentul garanta în mod oficial drepturile politice, educaționale, culturale și lingvistice ale comunității de etnie maghiară din Transcarpatia. 

Ulterior, Budapesta a condiționat deschiderea unor noi grupuri de negociere de transpunerea acestor angajamente în legislația ucraineană. 

Tot în iunie, Magyar a declarat că a obținut eliminarea unei formulări privind accelerarea aderării Ucrainei la UE din declarația summitului Consiliului European, după patru ore de negocieri. Concluziile reuniunii salutau procesul de aderare a Ucrainei, dar nu mai conțineau referirea la accelerarea acestuia. 

Ungaria a blocat și o scrisoare comună adresată Consiliului European și Comisiei Europene, care prezenta poziția comună a statelor membre privind deschiderea celor cinci grupuri de negociere rămase. Astfel, Budapesta a devenit singurul stat membru care se opunea demersului.

La reuniunea grupului de lucru al Consiliului UE din 17 iulie, Ungaria a blocat procedura. Deși Budapesta a acceptat accelerarea procesului pentru Clusterul 3 în cazul Republicii Moldova, celelalte state membre au respins solicitarea de a separa parcursurile celor două țări candidate. În acel moment, statele membre nu au reușit să ajungă la o concluzie comună. Ungaria a blocat din nou deschiderea grupurilor 2 și 3 la 22 iulie. 

„Există șase clustere în total și nu considerăm că deschiderea lor simultană este o idee bună – în parte pentru că cerneala de pe primul nici măcar nu s-a uscat încă și în parte pentru că ar transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest”, a declarat Magyar reporterilor, la reuniunea Consiliului de la Bruxelles. 

La 8 septembrie, Ucraina s-a confruntat cu un al patrulea refuz din partea Ungariei. Kievul a afirmat atunci că Budapesta nu își precizase încă cerințele în schimbul ridicării obiecțiilor.

„Timp de 17 luni, guvernul lui Viktor Orban a blocat deschiderea grupurilor, deși Ucraina a îndeplinit toate condițiile necesare în acest sens”, a declarat pentru European Pravda Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe. 

„Dar chiar și după ce a pierdut puterea, echipa lui Orban continuă să perturbe normalizarea relațiilor Ungariei cu Ucraina”, a adăugat acesta. 

În timpul mandatului său, Orban a invocat în repetate rânduri preocupările legate de drepturile minorității maghiare pentru a justifica amânarea deschiderii primului grup de negociere.

Anterior, Ungaria blocase și lucrările tehnice privind grupurile 2-6 pentru Ucraina. Ulterior, Budapesta și-a retras obiecția față de Clusterul 6, care vizează politica externă și de securitate, politica comercială și relațiile cu țările terțe. 

Eliminarea formulării „cât mai curând posibil” din proiectul actual de concluzii nu înseamnă anularea negocierilor de aderare, însă înlătură referirea explicită la deschiderea rapidă a grupurilor rămase. În lipsa unui calendar menționat în document, ritmul următoarelor etape va depinde în continuare de progresele Ucrainei și Republicii Moldova și de acordul tuturor statelor membre.

Candidaturile Ucrainei și Moldovei pentru aderarea la UE au evoluat până acum în paralel, însă un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), publicat pe 8 septembrie, a separat Kievul de Chișinău și a inclus Moldova în aceeași categorie cu țările din Balcanii de Vest, dintre care mai multe sunt mai avansate în procesul de aderare.

Timp de 13 ani, clubul țărilor din Uniunea Europeană nu a mai acceptat noi membri, însă din cauza instabilității geopolitice și a competiției între marile puteri, presiunea crește asupra Bruxellesului să deschidă din nou porțile. În ciuda disperării oficialilor europeni de a părea cât mai puternici și hotărâți în fața provocărilor președintelui american Donald Trump, ei sunt totuși măcinați de incertitudine în legătură cu o posibilă extindere a UE, potrivit unei analize Financial Times.

Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că Republica Moldova riscă să fie acceptată în Uniunea Europeană „fără drepturi”, acuzând actuala guvernare că este dispusă să accepte orice condiții. „Asta înseamnă trădarea intereselor țării”, a spus ex-președintele la „UNInterviu” de la UNIMEDIA. 

Pe 9 iunie 2026, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina urmează să deschidă, în următoarele zile, primul cluster de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a limita temporar anumite drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului, printre care și Republica Moldova.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului. 

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea. 

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Pe data de 4 septembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, la București, că Uniunea Europeană va deschide procedura de preaderare a Republicii Moldova în toamna anului 2025.

Pe 10 septembrie 2025, Parlamentul European a cerut accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și începerea negocierilor pe capitole.

Marea majoritate a moldovenilor privesc cu rezervă perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit unui nou sondaj realizat de IMAS, 68,2% dintre respondenți nu cred că țara va deveni stat membru al UE până în 2028.

Comisia Europeană a propus o serie de reforme pentru extinderea UE, incluzând integrarea treptată și reguli mai stricte pentru candidați. Marta Kos a descris inițiativa ca un nou „moment Helsinki” și a cerut Uniunii Europene să se pregătească pentru o formulă care să funcționeze cu peste 30 de membri.

---