„Pensiile sunt o mare preocupare a cetățenilor, cea minimă e 3500 de lei și circa 15% dibn pensionarii din R. Moldova o au. Cu 3500 lei e imposibil să trăiești în RM, când și cu cât se vor majora pensiile?”

„Legea e foarte clară, pensiile se majorează în fiecare an la 1 aprilie prin indexare cu suma inflației pentru perioada decembrie - decembrie a anului precedent.”

„Aici tot e o nedreptate, pentru cei care au puțin, indexarea e tot mică, pentru cei care au mai mult, indexarea e simțitoare.

„Evident că trebuie să creștem pensiile, eu înțeleg cât e de greu pentru acești oameni, dar vă spun și cifra, costul acestui sistem - noi anual plătim 34 de miliarde de lei în pensii, dacă se indexează cu 10%, e plus 3,5 miliarde, asta e de 2 ori bugetul pentru apărare sau de 4 ori costul alimentației în școli și grădinițe. Ca să înțelegeți proporția cifrelor. Problema mare e că sistemul actual e alimentat de contribuabilii actuali și vom ajunge în situația când contribuabili vor fi mai puțini, pensionari mai mulți și atunci cine va plăti pensiile? De asta lucrăm, e o reformă greoaie, complicată, toată lumea s-a temut să se atingă de ea, trebuie să trecem la construirea pilonului 2 de pensii, unde oamenii vor contribui în contul lor personal și gradual acești bani să fie investiți și să aibă un câștig și fiecare om să primească ceea cu ce a contribuit”.

„Pentru cei care astăzi sunt pensionari și au o pensie de 3500 lei, 15% din toți pensionarii, ce facem pentru ei? Avem pensie și de 8000, și de 10.000, și pensii speciale de peste 20 mii lei.”

„E o discuție de echitate și am început-o deja pe intern, avem opinii diferite, inclusiv când vorbesc cu oamenii. Unii spun: am o pensie de 12 mii pentru că toată viața am lucrat, am contribuit, am fost cinstit, am luat salariu în alb, nu în cash. Și când îl întrebi dacă ar fi echitabil să mărim puțin mai mult pensiile mai mici, dar pensiile mai mari să le indexăm mai puțin, unii oameni spun că e bine, pentru că e solidar, alții spun că nu e cinstit, pentru că în țara asta sunt penalizați cel mai mult cei care lucrează, care declară veniturile. Subiectele acestea sunt cele mai grele, răspunsul nu e alb și negru. Posibil soluția cea mai echitabilă e să indexăm pe deplin pensiile mai mici, să indexăm într-o proporție mai mică pensiile mai mari, dar vă asigur că vor fi voci și vor avea dreptate, că oamenii care muncesc și declară veniturile sunt penalizați.”

„Întrebarea e de unde luăm banii? Gaura este foarte mare. Doar o creștere cu 10% la fondul de pensii ne costă 3,5 miliarde, taxa bancară pe care am crescut-o cu 50% ne va aduce 650 milioane la buget - ne trebuiesc 7 taxe bancare, pe 7 ani, doar ca să compensăm această creștere cu 10%. Cea mai mare problemă e că avem 700 de mii de oameni la pensie și doar 850 de mii care muncesc. Cum facem ca mai multă lume să lucreze, să nu stea acasă, să nu fie peste hotare, dar să lucreze și să li se plătească salariile în alb, ca să putem acoperi aceste pensii. Nu se vor schimba lucrurile până nu vom porni economia. Rezistența pe multe lucruri va fi mare”, a conchis Tofan.

Totodată, Vasile Tofan a anunțat că Executivul deja lucrează la modificarea Codului Muncii, precizând că unul dintre scopuri este simplificarea procedurilor de eliberare din funcție a angajaților. „Ca să poți angaja oameni, trebuie să ai inclusiv libertatea de a-i demite, în cazul în care nu livrează sau fură. Sunt și așa situații - angajatori în sectorul privat au angajați care îi fură, încearcă să-i elibereze și nu pot, pentru că după asta instanța îi va restabili. Sunt sigur vor sări și sindicatele, și toate ONG-urile, dar voi merge până în pânzele albe să schimbăm Codul Muncii”, a precizat șeful Guvernului. De cealaltă parte, Confederația Națională a Sindicatelor califică declarațiile drept „îngrijorătoare” și solicită clarificări de la premier.

La începutul lunii octombrie, ministra Finanțelor, Victoria Belous,  anunța că sistemul național de pensii ar putea trece prin modificări majore, în condițiile în care numărul salariaților activi care susțin bugetul este în continuă scădere raportat la cel al pensionarilor. Oficiala a subliniat că factorii demografici, migrația și îmbătrânirea populației forțează autoritățile să reanalizeze din temelii politicile din domeniul asigurărilor sociale.

Începând din 1 iulie 2026, a crescut vârsta de pensionare a femeilor din Moldova. Acestea vor fi nevoite să lucreze până la 62 de ani, stagiul complet de cotizare fiind 34 ani. 

În 2021, deputați ai PAS, în colaborare cu Guvernul, au elaborat și înregistrat un proiect de lege privind acordarea dreptului la pensie pentru carieră lungă, revenirea la vârsta de pensionare și schimbarea formulei de indexare a pensiilor.

Moldovenii care primesc o pensie minimă trebuie să se descurce, după indexarea și majorarea acesteia din primăvară, cu 108 lei pe zi. Calculele au fost făcute în cadrul emisiunii Forum de la Vocea Basarabiei și comentate de către deputatele Marina Morozova și Alla Darovannaia. Întrebată ce explicație are pentru cetățeni, în contextul scumpirilor constante din ultima perioadă, aleasa PAS a menționat: „Pensia reflectă cum fiecare din noi a cotizat. Sunt persoane care nici nu au cei 15 ani de cotizare”.

Din 1 aprilie, pensiile și mai multe prestații sociale din Republica Moldova s-au majorat, după o indexare de 6,84%.

Decizia de indexare a pensiilor a fost aprobată de Guvern în ședința din 25 martie 2026.

Un pensionar care primește 3500 de lei pe lună le-a cerut deputatelor Marina Morozova și Alla Darovannaia să-și prezinte salariul, în direct, în cadrul emisiunii Forum de la Vocea Basarabiei. Parlamentarele de la PSRM și PAS au anunțat ce leafă lunară au, dar și ce impozite plătesc statului.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News