update Invitații au revenit în sală. Au loc discuții despre reforma administrativ teritorială.

update S-a anunțat o pauză până la ora 14:30.

update În cadrul sesiunii de întrebări, șeful PA, Marcel Dumbravan a fost întrebat despre etapa dosarului ALDE.

 „Ilan Șor a fost pus sub învinuire, deoarece noi cunoaștem unde se află în Federația Rusă, iar legislația prevede aducerea la cunoștință a învinuirii. Am făcut o comisie rogatorie în Federația Rusă pentru a-i aduce la cunoștință lui Șor învinuirea în dosarul numit generic Finanțarea ilicită a partidului ALDE.

În premieră, vă anunț că am primit răspunsul Federației Ruse, după luni de așteptare, prin care ni se refuză aducerea la cunoștință a acestei ordonanțe lui Șor, din motive de securitate.

Anume acest răspuns ne deschide calea pentru a expedia cauza penală în judecată. Procuratura Anticorupție a înaintat un demers judecătorului de instrucție pentru a verifica legalitatea actelor din dosar și pentru a ne permite expedierea cauzei în instanța de judecată.

Avem încheierea judecătorului de instrucție. Suntem pe ultima sută de metri. Dacă încheierea nu va fi contestată la Curtea de Apel și va intra în vigoare, noi suntem gata să remitem cauza penală în judecată.

Rămâne etapa în care Șor să facă cunoștință cu materialele acestei cauze”, a declarat Marcel Dumbravan.

update Președintele CSP, Sergiu Caraman, prezintă progresele în domeniul justiției.

update Invitații au revenit în sala și încep sesiune de discuții pe primul cluster și reforma justiției.

update După prima rundă de discuții, participanții au fost invitați la o pauză de cafea.

update Julien Kats: „Vreau să laud Moldova pentru progresele înregistrate. Următorii pași importanți sunt deschiderea următoarelor clastere, sper să se întâmple cât mau curând.

.update Performanța anuală.

update Progresul anual.

update Cristina Gherasimov prezintă nivelul de pregătire a RM în drumul spre aderare la RM.

update Marta Kos: „Moldova a făcut un salt spre Uniunea Europeană.

Așteptăm de la Consiliul UE să deschidă cele două clustere rămase. 

Anul 2027 va fi crucial pentru livrarea rezultatelor.”

update Maia Sandu: „Obiectivul nostru rămâne clar: să devenim stat membru al Uniunii Europene. Nu ne sperie faptul că avem mult de muncă.”

update Maia Sandu: „Am demonstrat că Moldova poate avansa chiar și atunci când securitatea sa este în pericol. Comisia Europeană a apreciat și ritmul reformelor noastre și a menționat că obiectivul de a încheia negocierile până în 2028 este realizabil.”

update Maia Sandu: „Moldova a avut un drum mai anevoios. Am pierdut ani în care țara noastră a fost ținută în dependență și împiedicată să se dezvolte. Astăzi avem șansa să devenim parte a unei Europe unite. Raportul prezentat de Comisia Europeană confirmă progresele Republicii Moldova.”

La eveniment participă președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene.

În cadrul conferinței sunt programate 11 sesiuni tematice, în care vor fi abordate progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la UE, reformele necesare și prioritățile pentru următoarea perioadă.

Urmăriți LIVE pe UNIMEDIA conferința anuală privind extinderea UE:

Comisia Europeană pregătește un plan de negocieri mai prudent pentru aderarea Ucrainei la UE. Acesta prevede obiective limitate pentru 2027 și nu conține niciun angajament privind o dată de aderare, potrivit unui document obținut de Politico, care subliniază și diferențele tot mai mari dintre Ucraina și Moldova, ale căror cereri de aderare au avansat mult timp în paralel.

Negocierile de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei la UE nu trebuie transformate într-o competiție directă, ci gestionate strict pe baza meritelor individuale. Declarația aparține premierului Vasile Tofan, care a subliniat, în cadrul Summitului privind extinderea UE, că o „cursă forțată” între cele două state vecine nu este utilă pentru parcursul lor european.

Republica Moldova ar putea primi, alături de Ucraina, Muntenegru și Albania, o traiectorie mai clară către aderarea la Uniunea Europeană. Bruxelles-ul pregătește foi de parcurs individuale pentru cele patru țări considerate cele mai avansate în procesul de extindere, cu obiective concrete, termene orientative și reforme care trebuie îndeplinite pentru ca negocierile de aderare să poată avansa.

Candidaturile Ucrainei și Moldovei pentru aderarea la UE au evoluat până acum în paralel, însă un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), publicat pe 8 septembrie, a separat Kievul de Chișinău și a inclus Moldova în aceeași categorie cu țările din Balcanii de Vest, dintre care mai multe sunt mai avansate în procesul de aderare.

Timp de 13 ani, clubul țărilor din Uniunea Europeană nu a mai acceptat noi membri, însă din cauza instabilității geopolitice și a competiției între marile puteri, presiunea crește asupra Bruxellesului să deschidă din nou porțile. În ciuda disperării oficialilor europeni de a părea cât mai puternici și hotărâți în fața provocărilor președintelui american Donald Trump, ei sunt totuși măcinați de incertitudine în legătură cu o posibilă extindere a UE, potrivit unei analize Financial Times.

Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că Republica Moldova riscă să fie acceptată în Uniunea Europeană „fără drepturi”, acuzând actuala guvernare că este dispusă să accepte orice condiții. „Asta înseamnă trădarea intereselor țării”, a spus ex-președintele la „UNInterviu” de la UNIMEDIA.

Pe 9 iunie 2026, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina urmează să deschidă, în următoarele zile, primul cluster de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a limita temporar anumite drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului, printre care și Republica Moldova.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Pe data de 4 septembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, la București, că Uniunea Europeană va deschide procedura de preaderare a Republicii Moldova în toamna anului 2025.

Pe 10 septembrie 2025, Parlamentul European a cerut accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și începerea negocierilor pe capitole.

Premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat dacă va demisiona sau nu, în caz că Republica Moldova nu va adera la UE până în 2028.

Marea majoritate a moldovenilor privesc cu rezervă perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit unui nou sondaj realizat de IMAS, 68,2% dintre respondenți nu cred că țara va deveni stat membru al UE până în 2028.

Comisia Europeană a propus o serie de reforme pentru extinderea UE, incluzând integrarea treptată și reguli mai stricte pentru candidați. Marta Kos a descris inițiativa ca un nou „moment Helsinki” și a cerut Uniunii Europene să se pregătească pentru o formulă care să funcționeze cu peste 30 de membri.

---