Potrivit hotărârii motivate a Colegiului, în activitatea magistratului au fost identificate deficiențe privind calitatea motivării hotărârilor judecătorești, claritatea expunerii și gestionarea termenelor de examinare a dosarelor.

La criteriul „competența profesională”, Colegiul a stabilit că judecătorul „nu a acordat atenția cuvenită calității motivării actelor judecătorești, împrejurare care a contribuit la scăderea procentului hotărârilor menținute de instanța ierarhic superioară”. 

„Analizând o parte din cauzele examinate de judecător, Colegiul menționează despre o lipsă de responsabilitate pentru hotărârile casate și anume pe simplul fapt de pronunțare a hotărârilor la limita expirării termenului de prescripție a răspunderii penale, examinare în lipsa părții pe cauză civilă și stabilire a unor temeiuri de nulitate neclară a proceselor-verbale cu privire la contravenții, care au fost stabilite în urma verificării motivelor de casare a hotărârilor emise”, se arată în hotărâre. 

La fel, Colegiul a menționat că sub aspectul indicatorului privind claritatea expunerii verbale și scrise, „se constată că motivarea acestora nu întrunește în mod constant cerințele privind claritatea și coerența expunerii”. 

„Totodată, se atestă deficiențe de structurare a conținutului, utilizarea unor formulări neuniforme și lipsa unei expuneri clare a raportului dintre situația de fapt și normele de drept aplicabile. Aceste aspecte diminuează calitatea actului de justiție din perspectiva clarității expunerii în acest sens Colegiul menționează faptul, că hotărârile emise nu conțin o claritate fiind indicate un șir de norme materiale și procesuale fără a fi motivate în raport cu circumstanțele cauzei”, notează Colegiul. 

În ceea ce privește volumul de muncă, datele analizate pentru perioada 2020–2024 arată că rata dosarelor examinate în termen a fost de 27,88%. Colegiul a remarcat și un număr relativ ridicat de ședințe de judecată care nu au avut loc, raportat la totalul celor planificate și desfășurate.

Evaluarea a vizat și respectarea eticii profesionale. În acest context, Colegiul a făcut referire la participarea anterioară a lui Gheorghe Balan la proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, precum și la candidatura sa pe listele Blocului ACUM la alegerile parlamentare din februarie 2019. Potrivit evaluatorilor, aceste circumstanțe pot genera percepții privind imparțialitatea magistratului.

„Potrivit informațiilor publice, judecătorul Gheorghe Balan a criticat de nenumărate ori sistemul judecătoresc și Consiliul Superior al Magistraturii și a susținut activ Partidul Platforma Demnitate și Adevăr. Circumstanțele descrise pot genera semne de întrebare privind trecutul politic al judecătorului și pot crea percepții de lipsă de imparțialitate, chiar dacă, în prezent, nu există dovezi de implicare politică activă. Aceste aspecte afectează imaginea profesională a judecătorului și percepția publică asupra imparțialității sale”, se arată în hotărâre.

Colegiul a menționat că judecătorul a fost demis din funcție, fiind ulterior repus în funcție prin hotărâre judecătorească, aspect care, „deși nu indică vinovăție disciplinară sau penală, poate crea percepții contradictorii”. 

La fel, Gheorghe Balan a fost evaluat sub aspectul „integrității financiare”, Colegiul menționând că este „necesară o conformare riguroasă la standardele de integritate, transparență și declarare a averii impuse funcției de judecător”. 

Hotărârea poate fi contestată la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării hotărârii motivate.

Până la publicarea articolului, judecătorul nu a venit cu o reacție.

Anterior, judecătorul Gheorghe Balan, care a examinat și cauza lui Vladimir Andronache, a fost acuzat de „poziţie părtinitoare” față de inculpaţi.

Tot el a dispus eliberarea lui Vladimir Andronachi din arest la domiciliu și schimbarea măsurii în „garanție personală”.

Totodată Balan a fost demis din sistem la 20 aprilie 2018, la solicitarea Colegiului Disciplinar, care a intentat pe numele magistratului un dosar disciplinar, în baza unei sesizări a Serviciului de Informații și Securitate.

În 2019, Gheorghe Balan a asigurat interimatul funcției de șef la IGP, fiind numit de fostul ministru de Interne, după ce Alexandru Pînzari a fost demis.

---