„Consiliul Superior al Magistraturii cere revizuirea prevederilor care vizează judecătorii și personalul sistemului judecătoresc din proiectului noii legi a salarizării în sectorul public, constatând că formula propusă accentuează degradarea poziției salariale a judecătorului în raport cu responsabilitatea funcției și riscă să adâncească deficitul de judecători, prin diminuarea atractivității profesiei și a capacității sistemului de a recruta și menține personal calificat.

CSM consideră necesar ca autoritățile să solicite Comisiei Europene și ODIHR opinii asupra proiectului, în special cu privire la salarizarea judecătorilor, poziționarea acestora în sistemul public de salarizare și respectarea standardelor europene privind autoritatea judecătorească.

În forma propusă, proiectul majorează cu doar două clase salarizarea judecătorilor, dar reduce coeficientul de salarizare de la 8,48 la 6,85. Astfel, pentru un judecător cu o vechime de până la opt ani, fără evaluare, majorarea ar ajunge la aproximativ 560 de lei, raportat la valorile de referință indicate în nota informativă.

În opinia CSM, această formulă continuă tendința de diminuare a poziției salariale a judecătorului și nu reflectă responsabilitatea exercitării autorității judecătorești, una dintre cele trei puteri ale statului.

Problema este cu atât mai importantă în condițiile deficitului de judecători cu care se confruntă instanțele. Sistemului îi sunt cerute în același timp rezultate privind volumul și rata de examinare a cauzelor, respectarea termenelor și calitatea hotărârilor. CSM avertizează că un nivel de salarizare neatractiv poate reduce capacitatea sistemului de a ocupa funcțiile vacante și de a menține personal calificat.

Ce propune CSM

Consiliul propune majorarea cu zece clase a poziției de salarizare a judecătorului, astfel încât salarizarea să pornească de la nivelul celei a secretarului general de stat, precum și revizuirea coeficientului de salarizare.

CSM mai propune acordarea unor sporuri pentru performanță, volumul de lucru și accesul la informații cu secret de stat, precum și majorarea clasei și a coeficientului de salarizare pentru grefieri și asistenți judiciari.

Printre propuneri se mai numără includerea angajaților CSM în anexa aferentă sistemului judecătoresc, extinderea asupra personalului din justiție a unor beneficii salariale acordate altor instituții publice și includerea unui reprezentant al CSM în comitetul care va stabili funcțiile greu de ocupat.

Ultima propunere vizează în special instanțele în care concursurile pentru ocuparea funcțiilor rămân în mod repetat fără candidați, astfel încât acestea să poată beneficia de mecanismele de stimulare prevăzute pentru alte categorii de angajați.

CSM invocă și diferența față de standardul de salarizare raportat la salariul mediu pe economie, prevăzut anterior pentru judecători. Potrivit calculelor prezentate în ședință, dacă acest standard ar fi fost menținut, salariul unui judecător din prima instanță ar fi ajuns în prezent la aproximativ 52.200 de lei.

În acest context, CSM a decis, cu 12 voturi pentru, să avizeze proiectul cu propunerile formulate în ședință și să solicite obținerea opiniilor Comisiei Europene și ODIHR asupra proiectului, inclusiv în ceea ce privește poziționarea judecătorului în sistemul public de salarizare și conformitatea acesteia cu standardele europene”, se arată într-un comunicat.

„Voi vorbi despre salarizarea sistemului judecătoresc, prin noul proiect de lege care este deja la expertiza anticorupție. Anterior, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz la acest proiect în care a înaintat mai multe obiecții și a solicitat ca proiectul să fie avizat de către Comisia europeană (…). 

Noi am propus ca clasa de salarizare a judecătorilor să fie majorată cu 10 clase, dar s-a majorat cu două clase. Noi din 2021 încoace auzim mereu cât este de important judecătorul într-un stat de drept. Trecem prin diferite proceduri: vetting, critici.

La capitolul I în ceea ce privește integrarea europeană sunt foarte multe cerințe înaintate pentru eficiența sistemului judecătoresc, pentru judecători: cerințe de integritate, de calitate. Cu toate acestea, toate aceste proceduri au creat în sistem un minus de 167 de judecători și din câte vedem nu prea sunt doritori de a accede în aceste funcții” a menționat Livia Mitrofan.

Replici au avut loc la ședința din data de 25 septembrie 2025 a CSP, după ce Consiliul a cerut autorităților să majoreze salariile procurorilor până la nivelul lefurilor judecătorilor. „Statutul constituțional al judecătorului este diferit de cel al procurorului. La fel, atunci când vorbim de standarde din state europene, acolo procurorul are statut de magistrat și conform Constituției, este echivalat cu cel al judecătorului. Totodată, CSP și CSM au competențe și statutul constituțional diferit”, a menționat membrul CSP, Sergiu Caraman, care este președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. 

În iunie 2026, CSP a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar și a solicitat remiterea acestuia autorilor pentru revizuire și completare. „Concluzia la care am ajuns este că proiectul, în forma actuală, ridică multiple semne de întrebare și nu oferă răspunsuri convingătoare pentru sistemul procuraturii. Procurorul nu este un simplu bugetar”, a spus Elena Roșior.

Pe 4 decembrie 2026, Guvernul Munteanu a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, cu un deficit record de 21 de miliarde de lei. „Trebuie să recunosc, deficitul nu e mic, dar circa jumătate din acesta va merge în investiții”, a precizat ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița. Totodată, proiectul prevede un PIB nominal de 377 miliarde lei, o inflație anuală de 4,3% la sfârșit de an și un salariu mediu lunar de 17.400 lei. Pentru cheltuieli capitale aferente dezvoltării economice se preconizează alocarea sumei de circa 5,6 miliarde lei.

Sindicatele au criticat modul în care le-a fost prezentat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, cu doar o zi înainte de a fi aprobat de Guvern, dar și unele prevederi din acesta, care se refereau la lefurile bugetarilor. „Spre regret nu s-a făcut nicio modificare la valoarea de referință de 2500 lei, la care se referă majoritatea angajaților din sectorul bugetar - ceea ce ține de învățământ, autorități, Ministerul Afacerilor Interne. Legea 270 privind sistemul de salarizare prevede că valoarea de referință trebuie să fie modificată anual, în dependență de situația economică, dar nu mai puțin decât rata inflației, rata inflației pentru anul curent e 7,6%, deci, ar trebui să fi fost măcar o indexare de 7,6% a acestei valori de referință”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri.

Ministrul de atunci al Finanțelor, Andrian Gavriliță, s-a justificat în fața Sindicatelor, pentru că a prezentat în ultimul moment proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, dar și explică lipsa majorărilor la salariile bugetarilor. „Înțeleg și sunt de acord și accept critica. Ne cerem iertare și o să rugăm înțelegere”, a spus ministrul, la ședința de astăzi a Guvernului. 

UtilizeazăSoft Teleconferință

La 12 decembrie 2025, noaptea târziu, deputații PAS au aprobat bugetul pentru 2026: „În criză sunt doar profesorii, Președinția cu 44 mil. lei nu e afectată”, a declarat deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju.

---